Istoria vinului japonez, care sunt soiurile de viţă-de-vie cultivate în Japonia şi ce preţ au plătit japonezii pentru a se racorda culturii băuturilor occidentale. Natura nu a fost generoasă cu Japonia, cel puţin în ceea ce priveşte cultivarea viţei-de-vie. O climă umedă, cu multe precipitaţii şi un sol foarte acid sunt provocările cărora viticultura japoneză a trebuit să le facă faţă, din cele mai vechi timpuri.
Japonia este împărţită în 47 de prefecturi, dar cea numită Yamanashi este considerată leagănul vinului japonez. Hokkaido, o prefectură situată în zona de nord, este şi ea, mai nou, o importantă regiune viticolă şi a devenit o regiune propice pentru cultivarea viţei-de-vie, odată cu fenomenul de încălzire globală, care a mai îndulcit clima insulei.
Soiurile japoneze de viţă-de-vie
În ceea ce priveşte soiurile locale, Japonia are 64 de soiuri de struguri de masă şi 28 de soiuri din care se obţine vin. Dintre acestea, două („Koshu” şi „Muscat Bailey A”) sunt listate de către OIV (Organizaţia Internatională a Viei şi Vinului) ca fiind soiurile locale reprezentative pentru producerea vinului.
Koshu este soiul alb reprezentativ pentru regiunea Yamanashi. Se pare că a fost adus în Japonia din regiunea Caucazului, pe Drumul Mătăsii, acum circa 1000 de ani. Este un strugure hibrid, cu coaja relativ groasă, care rezistă bine în condiţiile de umiditate ridicată ale verilor japoneze. Vinul obţinut din Koshu are un buchet fructat, cu note de piersică şi citrice. Gustul este delicat şi proaspăt, foarte potrivit pentru gastronomia japoneză.
ma imult la /www.hotnews.ro/
Descoperă mai multe la Japonia ⓜ mapamond media
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
