Cine ar fi crezut, atunci când psihologii au atras atenția asupra epidemiei globale #hikikomori (care înseamnă distanțare socială extremă), că ea va deveni o adevărată pandemie autoindusă din pricina altei pandemii?
La sfârșitul anilor ’90, japonezii au început să acorde mai multă atenție unei forme severe de retragere socială, care devenea ceva obișnuit în rândul adolescenților, odată cu accesul la internet. Fenomenul, numit „hikikomori”, este definit de Ministerul Sănătății, Muncii și Asistenței din Japonia ca fiind persoane care au rămas în casa lor timp de șase luni sau mai mult, fără să meargă la școală, să muncească sau să socializeze. Un milion de tineri din Japonia au ales să trăiască vieți izolate. Părinții au grijă să nu le lipsească nimic.
Azi, un milion de hikikomori ne urmăresc pe ecrane, uimiți, cum încercăm să trăim ca ei. Și se întreabă cine are grijă de noi.
Oana Bogdan
Descoperă mai multe la Japonia ⓜ mapamond media
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
